Undele cu amplitudini mari tind sa persiste in interiorul vanturilor de vest deasupra Muntilor Stancosi, Anzi, a platourilor Asiei si Africii de Sud. Undele cu lungimi mari, raman adesea stationare pe perioade indelungate, ca vanturi in cadrul curentului general. Undele curentilor de vest in troposfera superioara in deplasarile lor latitudinale isi maresc treptat amplitudinea.
In cadrul unei unde, la deplasarea aerului spre Ecuator acesta adopta o curbura ciclonica (inversa miscarii acelor de ceasornic in emisfera nordica) curbura accentuandu-se pe masura ce latitudinea scade, iar viteza de rotatie creste. In final curentul de aer isi curbeaza directia cu 180o intorcandu-se inapoi spre pol. Spre latitudini mai mari curentul capata o curbura anticiclonica (in sensul deplasarii acelor de ceasornic, curbura din ce in ce mai accentuata pe masura ce latitudinea creste, iar viteza de rotatie se diminueaza. Din nou curentul de aer isi orienteaza directia cu 180o, abatandu-se spre Ecuator. Asemenea reorientari de directii se repeta de-a lungul traseului meandrat al curentilor de aer. Iau nastere formatiuni barice ciclonale si anticiclonale de altitudine ce influenteaza dinamica atmosferei din troposfera inferioara.
Lungimea undelor Rossby oscileaza intre 3000-6000km, in jurul Pamantului existand 6 meandre ce corespund depresiunilor si anticiclonilor de la suprafata terestra. Aceste unde transporta aerul arctic pana la latitudini medii si joase si aerul tropical spre latitudini medii si inalte. La inaltimea tropopauzei, undele vanturilor de vest prezinta fasii relativ inguste in care viteza de deplasare a aerului depaseste frecvent 200km/h, atingand chiar valori de peste 450km/h. Aceste fasii cu miscari pulsatorii ale aerului au fost denumite „curenti rapizi”, „curenti fulger” sau „curenti jet”.
Curentii jet înconjura Pamântul, meandrând puternic, undele lor având amplitudini de mii de km (de la 25-30 pâna la 50-55o latitudine nordica si sudica. Curentii fulger au latimi de câteva sute de km (300-500km) si grosimi de 5 – 7 km, fiind asemanatori unor fluvii uriase, în dreptul lor tropopauza prezentând denivelari sub forma unor trepte mai înalte spre Ecuator si mai joase spre poli.
