Deprivarea materiala este adesea definita ca fiind lipsa acuta de bani, dar i-am putea spune „saracie materiala”, intrucat este un indicator care masoara procentul de saracie al populatiei si de cele mai multe ori se stabileste in functie de bunurile pe care oamenii nu le detin in casa: masina de spalat, televizor, computer, frigider, cuptor cu microunde sau aragaz.
In Romania peste 10% din populatie nu isi permite sa plateasca chiria, ipoteca sau facturile la utilitati, nu isi permite sa faca fata cheltuielilor neprevazute, nu isi permite sa manance carne saptamanal. Cei mai multi dintre ei nu isi permit sa cumpere un televizor sau o masina de spalat, iar un procent mult mai mare nu isi permit sa achizitioneze un autoturism. Insa, cei mai multi detin un telefon mobil de ultima generatie.
In mediul rural, aproape in toate casele gasim cel putin cate un televizor si o masina de spalat, iar peste 65% din populatie detine si un calculator, iar numarul celor care au si un autoturism este in crestere ajungand la peste 52% dintre oraseni. In schimb, in mediul rural, numarul caselor fara masina de spalat este mult mai mare, in unele cazuri, sunt sate in care gasim o masina de spalat la 10 gospodarii. Numarul caselor fara masini de spalat este mai mare decat al celor fara televizor, dar nu gasim nici o casa fara un telefon mobil, considerat a fi cel mai important mijloc de interactiune cu restul.
Deprivarea materiala este in functie de statutul social, astfel incat agricultorii nu isi permit sa investeasca in tehnologia de ultima generatie, pe cand patronii de magazine din sat ajung sa detina cel putin un autoturism. Cei mai multi din mediul rural nu sunt salariati, reusind sa isi castige existenta din produsele pe care pe produc pe bucata lor de pamant, pe cand orasenii sunt incadrati pe piata muncii.
