Autobuz
Diverse

Migratia interna in Romania

Migratia populatiei, prin specificul ei, are o serie de consecinte, cum ar fi redistribuirea teritoriala a populatiei si evolutia densitatii acesteia; modificarea structurii populatiei pe grupe de varste si sexe si a raportului de masculinitate si respectiv de feminitate, schimbarea structurii populatiei pe medii si profesii prin cresterea indicelui de urbanizare (urmare a industrializarii preponderent urbane) si a ponderii populatiei active ocupate in ramurile neagricole.

De asemenea, polarizarea tineretului spre invatamantul din mediul urban a generat o deprofesionalizare a mediului rural, care, dupa anul 1989, s-a soldat cu un inceput de analfabetism prin nefrecventarea scolilor de catre tinerii de la sate, efect al incertitudinii realizarii profesionale in sectoarele neagricole.

Ultimele recensaminte ale populatiei din anii 1992, 2002 evidentiaza migratii definitive ale populatiei din Moldova spre Bucuresti, Transilvania, Dobrogea, Banat, Oltenia, Muntenia. Cele mai multe plecari s-au efectuat din judetele: Vaslui si Botosani. Oltenii au optat pentru deplasari definitive spre Bucuresti, Muntenia, Banat, Dobrogea. Banatenii au cele mai reduse deplasari definitive, iar cele care se inregistreaza se orienteaza indeosebi spre Crisana, Maramures, Salaj, Alba si Cluj.

Dobrogenii au avut o migratie definitiva redusa, stabilindu-se mai ales la Bucuresti, dar si in judetele Brasov, Prahova si Timis. Muntenii au migrat cu precadere spre Bucuresti si spre alte judete din sudul si centrul tarii, deficitare in forta de munca.

In perioada economiei centralizate, spre deosebire de deplasarile definitive amintite anterior, deplasarile zilnice sau navetiste au implicat un numar foarte mare de persoane active, preponderent din mediul rural. Orasele mari din Romania au reprezentat poli de concentrare ai navetismului: Bucuresti, Pitesti, Brasov, Ploiesti, Galati, Craiova, lasi, Timis, Oradea etc. si unele zone miniere importante.

In prezent, fluxul deplasarilor sezoniere si navetiste a scazut ca urmare a crizei economice, indeosebi a restructurarii economice si a dezorganizarii activitatilor din domeniul minier, constructii etc.

Dupa 1989, deplasarile populatiei au inregistrat fluxuri destul interesante ca mod de orientare si ca numar de indivizi. Inainte de 1989, deplasarile erau inregistrate dinspre mediul rural mediul urban, intr-un numar destul de ridicat. Dintre marile orase care au atras un numar insemnat de persoane au fost municipiul Bucuresti (cel mai mare numar), Brasov, Ploiesti, Bacau, Piatra Neamt, dar si orase cu potential industrial ridicat pentru acele vremuri, asa cum erau Hunedoara, Petrosani s.a.

In prezent, se inregistreaza deplasari ale populatiei diferentiate pe grupe de varsta, ca flux migratoriu. Astfel, persoanele varstnice (cu pondere ridicata) se deplaseaza din mediul urban spre mediul rural. Acest fenomen se inregistreaza in special dinspre orasele mari, cum este Bucuresti. Persoanele tinere au aceeasi orientare numai in cazul oraselor situate in zonele miniere care nu mai ofera acoperirea locurilor de munca pentru disponibilul de forta de munca al zonei. Orasul ramane insa principalul centru de atractie pentru persoanele tinere. Cele mai mari ponderi se inregistreaza in orasele mari, cu potential economic ridicat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *