Dintotdeauna esti cu gandul la faptul, ca intr-o buna zi, vei avea suficiente economii incat sa-ti permiti o casa si o masina adevarata, si cateva excursii in care sa vezi adevarata lume, insa acest lucru nu se va intampla maine- poimaine, ci intr-o buna zi din viitor. Pentru cei mai multi oameni, din pacate, acea zi se pare ca nu mai vine. Suntem atat de ocupati si de concentrati asupra obiectivului principal din viata noastra, impingand acest tel cat mai departe de ziua in care trebuie sa apara, incat devine o dorinta indepartata pe care o vom realiza.
Stabilirea obicetivelor incepe cu asteptarile pe care le avem.
Potrivit unor noi studii, metoda prin care trebuie sa faci aceste teluri sa devina realitate implica o taiere a legaturii dintre persoana ta in viitor si cea prezenta. Indiferent ca iti doresti sa pierzi cateva kilograme pana luna viitoare, sau sa iti asiguri fondul de pensii in urmatoarele trei decenii, psihologii declara ca stabilirea obiectivelor noastre proprii raman la fel pentru noi. Trucul insa, arata cateva studii, este de a incadra aceste obiective in termen de cateva zile, nu luni sau ani, cum facem in general.
Poate pentru multi dintre noi ni se va parea ciudat sa stabilim un obiectiv pentru urmatorul an in loc sa il simplificam si sa il aducem la cateva luni, insa, se pare ca nu asa functioneaza creierul uman. Nu simtim nevoia sa facem primul pas, deoarece nu stim ce fel de persoana vom fi peste trei ani, de exemplu. Zilele sunt mai diferite, explica psihologii. In loc sa facem ceea ce e mai bine pentru noi insine in urmatorii trei ani, suntem nevoiti sa realizam ceea ce este mai sanatos pentru persoana noastra prezenta.
Cand ne gandim la zile in loc de luni, oamenii pun data medie a unui obiectiv cu 29.7 zile mai devreme. Cand ne gandim la luni in loc de ani, oamenii pun o data medie de 8,7 luni mai devreme.
Oamenii de stiinta declara ca trebuie sa ne concentram asupra unui obiectiv care sa fie cat mai aproape de noi. In fiecare zi suntem la fel. In fiecare an, personalitatea noastra se schimba. Scopul nostru inceteaza sa mai fie imediat, iar in schimb, devine un scop in viitor, pe care ajungem doar sa ni-l inchipuim.
